Federatia Sindicatelor din Aparare propune o strategie responsabila de dotare a armatei Romaniei

F . S. A. UNIREA

FEDERAȚIA  SINDICATELOR  DIN  APãRARE „UNIREA“ PLOIEŞTI - Şoseaua Ploieşti - Târgovişte km 8 tel / fax  :  0244 / 59.03.49       fax  :  0244 / 51.33.01   mobil   :  0724 / 24.61.54

                  

     Consiliului Suprem de Apărare al Țării – domnului Președinte Traian BĂSESCU

     Guvernului României – domnului Prim Ministru Victor Viorel PONTA

Ø  Ministerul Industriei şi Comerţului, domnului Varujan VOSGANIAN

Ø  Ministerul Apărării Naţionale, domnului Mircea DUȘA

Ø  Ministerul Administraţiei şi Internelor, domnului Radu STROE

Ø  Ministerul Finanţelor, domnului Daniel CHIȚOIU

Ø  Ministrului delegate pentru dialog social, doamnei Doina PANĂ

     Parlamentului României - Comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională

Stimaţi Decidenţi,

     Datorită faptului că Armata română a atins unul dintre cele mai slabe niveluri de înzestrare din istoria sa, cu o uzura fizică și morală a dotărilor în proporţie de peste 90%, care generează  nevoia stringentă a unui plan de achiziţii de aproximativ 15 miliarde de euro în următorii 10 ani, iar Industria de Apărare românească a scăzut ca potenţial de 10 ori în ultimii 20 de ani, o ultimă soluţie este dotarea bine gândită, în cadrul unui Program pe termen mediu, cu echipamente fabricate în ţară, care să rezolve această mare problemă: O Armată slab dotată şi o Industrie militară falimentară.

Astfel, în locul cumpărării unor avioane F16A/B la mâna a treia din Portugalia, propunem o strategie de înzestrare cu produse fabricate majoritar în România, cu un minim de resurse financiare pentru următorii 4 ani. În contrapartidă, este necesară o achiziţie de avioane noi cu offset (24-48 avioane multirol) semnată în cursul anului 2013 şi finanţată cu un credit furnizor cu perioadă de graţie de 3 ani, urmând ca abia în 2016  să începem să plătim prima rată.

În perioada de graţie de 3 ani, sumele minime de la buget vor fi alocate numai pentru achiziţiile interne, deoarece altfel achiziţia de avioane ar fi înghiţit toate resursele pentru dotarea forţelor armate.

Achiziţia de avioane trebuie făcută numai cu clauză de offset, care să opereze din momentul achiziţiei avioanelor, astfel încât, din primul, an compensarea să furnizeze bani către buget, bani care vor fi folosiţi ulterior la achitarea ratelor creditului furnizor/de stat.

 Am ţinut cont de faptul că alocările din PIB pentru bugetul M.Ap.N ar trebui să crească gradat cu 0,2% anual, pentru a se apropia progresiv de o cifră decentă pentru bugetul ministerului.

       În Anexa nr.1 oferim un exemplu de comenzi pentru echipamente, care să permită industriei de apărare să respire în următorii 4 ani, iar Armatei române să beneficieze de un plus în dotare, cu costurile cele mai reduse.

      Aceste comenzi, încadrate într-un plan multianual, ar creşte gradual ritmul de producţie al industriei de apărare, permiţând angajarea şi specializarea de personal tânăr, în funcţie de disponibilităţile din bugetul MApN, dând perspective pe termen mediu pentru industria de apărare, alături de posibile comenzi externe şi cercetarea pentru noi echipamente. Un astfel de plan de producţie ar evita creşterile bruşte de volum, urmate de perioade de producţie scăzută, (cu excepţia unor comenzi externe) care ar afecta stabilitatea locurilor de muncă şi păstrarea unor competenţe.  

      Pentru a cuantifica câştigul unei astfel de strategii trebuie luate în considerare, pe lângă tehnologizarea şi creşterea unei ramuri industriale cu valoare adăugată foarte ridicată, faptul că producţia în țară poate asigura cele mai reduse preţuri de achiziţie dar şi costuri de exploatare scăzute, avantajul fiind disponibilitatea ridicată a echipamentelor din înzestrarea Armatei române, datorită lanţurilor de aprovizionare foarte scurte, şi independenţei de factorii externi României, lucruri vitale în caz de conflict, dar importante şi în exploatarea în condiţii de pace.

      Revenind la offset, indiferent că este vorba de Saab, Lockheed-Martin sau EADS, considerăm că acum ar fi dispuşi la mai multe concesii, în special Saab si EADS, şi am putea crea un parteneriat pentru avionul multirol pentru producerea la Craiova sau Bacău a unui nou avion de antrenament compatibil cu multirolul, vândut la pachet.

      În Anexa nr.2 prezentăm un tabel de estimare a plăţilor pe 15 ani, pentru 51 de avioane F35 Lightning II, luând în considerare decalarea din 2012 către 2015, a întregului program, dacă beneficiem de 3 ani de graţie, fără plăţi.

     Offsetul şi industria militară românească merg mână în mână. Achiziţiile bazate pe offset, care incumbă şi faptul că o parte semnificativă din valoarea contractului se va desfăşura în ţară, prin intermediul propriei noastre industrii de apărare, ar repune pe picioare această ramură strategică a economiei.

     Dar pe lângă offset sau chiar fără acesta, industria de apărare românească nu ar avea, economic şi militar vorbind, absolut nici un motiv să nu meargă bine.

     Veşnicul argument: NU sunt bani, nu este nici pe departe real ! Dacă aţi analiza orice economie mondială, stabilă şi bine dezvoltată, o să remarcaţi că, industria militară face parte din nucleul industrial “dur” al acesteia şi este de facto “Perla Coroanei” !

     Cu stimă şi deosebită consideraţie,

Lider federaţie,

Adrian  Nania

Anexa nr. 1

Buget achiziţii 2013:

1. Modernizare avion antrenament IAR 99 Soim/XT  – 5 buc.x2 mil.euro = 10 mil. euro
2. Modernizare rachete sol-aer Volhov/Hawk XXI – 10 mil. Euro
3. Modernizare rachete sol-aer OSA/KUB (acord cu Bumar) – 10 mil. euro
4. Modernizare elicoptere Puma Socat/reoperaţionalizare – 5 buc. x 2mil.euro = 10mil. euro
5. Arma de asalt cal. 5.56 (Cugir): 5000 buc. x 400 euro = 2 mil. euro
6. Tanc mediu TR-85M2 : 10 buc. x 1,2 mil. Euro = 12 mil. euro
7. Maşina de luptă infanterie MLI-84 M/2000: 10 buc. x 700.000 Euro = 7 mil. euro
8. TAB 8x8 Saur2: 50 buc. x 600.000 euro = 30 mil. euro
9. TAB 4x4 – 10 buc. x 300.000 euro = 3 mil. euro
10. Vehicul 4x4 (ARO, Humvee, URO etc): 50 buc. x 100.000 euro = 5 mil. euro
11. Camioane transport (DAC, MAN) 50 camioane x 100.000 euro.= 5 mil. euro
12. Artilerie autopropulsată ATROM: 10 buc. x 800.000euro = 8 mil. euro
13. Lansator multiplu rachete sol-sol LAROM: 5 buc. x 800.000 euro = 4 mil. euro
14. Instalaţii antiaeriene mobile cu rază scurtă (CA-94/Crotale): 10 buc. x 400.000 euro = 4 mil. euro
15. Modernizare echipament naval – 10 mil. euro

=> 2013: Total 130 mil. euro

Buget achiziţii 2014:

1.      Modernizare avion antrenament IAR 99 Soim/XT – 5 buc. x 2 mil.euro = 10mil. euro

2.      Modernizare rachete sol-aer Volhov/Hawk XXI – 10 mil. Euro

3.      Modernizare rachete sol-aer OSA/KUB (acord cu Bumar) – 10 mil. euro

4.      Modernizare elicoptere Puma Socat/reoperaţionalizare – 10 buc. x 2mil. euro= 20 mil. euro

5.      Arma de asalt cal. 5.56 (Cugir): 5000 buc. x 400 euro= 2 mil. euro

6.      Tanc mediu TR-85M2: 20 buc. x 1,2 mil. Euro= 24 mil. euro

7.      Maşina de luptă infanterie MLI-84 M/2000: 20 buc. x 700.000 Euro = 14 mil. euro

8.      TAB 8x8 Saur2 : 50 buc. x 600.000 euro = 30 mil. euro

9.      TAB 4x4 – 50 buc. x 300.000 euro = 15 mil. euro

10.  Vehicul 4x4 (ARO, Humvee, URO etc): 100 buc. x 100.000 euro = 10 mil. euro

11.  Camioane transport (DAC, MAN): 50 camioane x 100.000 euro.= 5 mil. euro

12.  Artilerie autopropulsată ATROM: 10 buc. x 800.000euro = 8 mil. euro

13.  Lansator multiplu rachete sol-sol LAROM: 5 buc. x 800.000 euro = 4 mil. euro

14.  Instalaţii antiaeriene mobile cu rază scurtă (CA-94/Crotale): 20 x 400.000 euro = 8 mil. euro

15.  Modernizare echipament naval – 10 mil. euro

=> 2014: Total 180 mil. euro

Buget achiziţii 2015:

1.      Modernizare avion antrenament IAR 99 Soim/XT – 5 buc. x 2 mil.euro = 10mil. euro

2.      Modernizare rachete sol-aer Volhov/Hawk XXI  – 30 mil. Euro

3.      Modernizare rachete sol-aer OSA/KUB (acord cu Bumar) – 10 mil. euro

4.      Modernizare elicoptere Puma Socat/reoperaţionalizare – 10 buc x 2mil. euro = 20 mil.euro

5.      Arma de asalt cal. 5.56 (Cugir): 5000 buc. x 400 euro = 2 mil. euro

6.      Tanc mediu TR-85M2: 20 buc. x 1,2 mil. Euro= 24 mil. euro

7.      Maşina de luptă infanterie MLI-84 M/2000: 20 buc. x 700.000 Euro = 14 mil. euro

8.      TAB 8x8 Saur2/TBT : 50 buc. x 800.000 euro = 40 mil. euro

9.      TAB 4x4 – 50 buc. x 300.000 euro = 15 mil. euro

10.  Vehicul 4x4 (ARO, Humvee, URO etc): 100 buc. x 100.000 euro = 10 mil. euro

11.  Camioane transport (DAC, MAN): 100 camioane x 100.000 euro.= 10 mil. euro

12.  Artilerie autopropulsată ATROM: 10 bucati x 800.000euro = 8 mil. euro

13.  Lansator multiplu rachete sol-sol LAROM: 5buc. x 800.000 euro = 4 mil. euro

14.  Instalaţii antiaeriene mobile cu rază scurtă (CA-94/Crotale/Ghepard): 20buc x 400.000 euro = 8 mil. euro

15.  Modernizare echipament naval – 50 mil. euro

=> 2015: Total 255 mil. euro

Buget achiziţii 2016:

1.      Modernizare avion antrenament IAR 99 Soim/XT – 5 buc. x 2 mil.euro = 10mil. euro

2.      Modernizare rachete sol-aer Volhov/Hawk XXI modernizare – 30 mil. Euro

3.      Modernizare rachete sol-aer OSA/KUB (acord cu Bumar) – 10 mil. euro

4.      Productie nou elicopter de atac (EC-135/ AH1Z) – 5 buc. x 12 mil. euro= 60 mil. euro

5.      Arma de asalt cal. 5.56 (Cugir): 10000 buc. x 400 euro= 4 mil. euro

6.      Tanc mediu TR-85M2: 20 buc. x 1,2 mil. Euro= 24 mil. euro

7.      Maşina de luptă infanterie MLI-84 M/2000: - revizii

8.      TAB 8x8 Saur2/TBT: 50 buc. x 800.000 euro = 40 mil. euro

9.      TAB 4x4  – 50 buc. x 600.000 euro = 30 mil. euro

10.  Vehicul 4x4 (ARO, Humvee, URO etc): 100 buc. x 100.000 euro = 10 mil. euro

11.  Camioane transport (DAC, MAN): 100 camioane x 100.000 euro.= 10 mil. euro

12.  Artilerie autopropulsată ATROM: 10 x 800.000euro = 8 mil. euro

13.  Lansator multiplu rachete sol-sol LAROM: 5x 800.000 euro = 4 mil. euro

14.  Instalaţii antiaeriene mobile cu rază scurtă (CA-94/Crotale/Ghepard): 20 x 400.000 euro = 8 mil. euro

15.  Modernizare echipament naval – 40 mil. euro

16.  Prima rată credit avion de luptă multirol – 200 mil. euro

=> 2016: Total 290 mil. euro + 200 mil. euro rată avioane

Autori: Marius Zgureanu și George Tăslăuanu

Anexa nr. 2

Tabel de estimare a plăţilor pe 15 ani, pentru 51 de avioane F35 Lightning II

An	PIB-ul Romaniei mii Euro	Cost achizitie avion (parte care se va regasi in investitia de offset)	Rata de regasire a investitiei in crestere PIB %	Crestere nominala PIB (aferenta fiecarui an)	Crestere cumulata (aferenta intregului proiect)
2012	124.000.000	0	100	0	0
2013	124.315.200	315.200	100	315.200	315.200
2014	124.472.800	472.800	100	472.800	788.000
2015	124.788.000	315.200	100	315.200	1.103.200
2016	125.418.400	630.400	100	630.400	1.733.600
2017	126.994.400	1.576.000	100	1.576.000	3.309.600
2018	129.516.000	0	100	0	3.309.600
2019	129.516.000	2.521.600	100	2.521.600	5.831.200
2020	129.516.000	0	100	0	5.831.200
2021	129.516.000	0	100	0	5.831.200
2022	129.516.000	0	100	0	5.831.200
2023	132.037.600	2.521.600	100	2.521.600	8.352.800
2024	132.037.600	0	100	0	8.352.800
2025	132.037.600	0	100	0	8.352.800
2026	132.037.600	0	100	0	8.352.800
2027	132.037.600	0	100	0	8.352.800
	TOTAL	8.037.600			75.648.000

       În tabelul de mai sus, se are în vedere următorul scenariu, dovedit deja de alte investiții străine în România, precum Nokia și Dacia-Renault: la o investiție prin offset de 8  miliarde de euro, economia românească va beneficia de sume anuale către bugetul de stat care, pe durata de rambursare a împrumutului, vor depăși cheltuielile de 9 ori, adică vor ajunge la 72 miliarde de euro.

     Exemplu Dacia – investiție estimată 1,3 mlde euro, CA(cifră de afaceri)  2,5 mlde euro, estimativ cam 65-70% din CA se realizează în țară, așadar 2,5 mlde euro x 65% = 1,6 mlde euro, bani care sunt generați an de an în economia românească, de către această investiție.

      Cu alte cuvinte, pentru înzestrare putem avea fonduri atât pentru rambursarea împrumutului, cât și, extrem de important, pentru operarea respectivului sistem de armament. Totodată, bugetul statului ar primi bani, în loc sa cheltuie prin șomaj sau alte programe sociale; dacă mai vorbim aici și de crearea de locuri de muncă sustenabile și bine plătite, de taxe și impozite care se duc la buget, ajungem la concluzia că achiziția prin programe de offset, managerizate profesionist, poate fi o sursă de revigorare economica fără precedent, atât pentru industria de apărare cât și pentru economia românescă.

     Mai simplu spus sumele rezultate din offset cresc și se acumulează cu fiecare an, pe masură ce aceste investiții se implementează.

Autori: Marius Zgureanu și George Tăslăuanu