PROTEST

DOMNILOR PARLAMENTARI şi GUVERNANŢI

           Mă simt umilit şi părăsit
           De instituţia unde-am slujit

        Ca fost ofiţer în armata română mi-am slujit cu credinţă şi devotement patria timp de 33 de ani. Acum mă simt umilit, părăsit şi neapărat de instituţia unde am activat, condusă astăzi de un şef al unei mafii personale lăsat în libertate în statul European numit Romania.

        Fac parte din generaţia de militari care a participat la construirea unor obiective de interes naţional. Am îndurat privaţiunile impuse de sistemul militarizat şi suportat condiţiile asigurate de regimul care a condus Romania anilor 1966-1989.

        De asemeni fac parte dintr-o mare familie de ofiţeri, unii la pensie şi în active, alţii decedaţi.Toţi au avut şi au grade de colonei, familia numărând 9 membri,  având specialităţi şi arme diferite.

        Ca ofiţer specialitatea finanţe mă simt obligat să iau atitudine împotriva dezordinii instalate la vârful acestei instituţii numită M.Ap.N. mai cu seamă în departamentul financiar şi cel juridic, care a girat şi permis apariţia celor două ordonanţe de recalculare şi revizuire a pensiilor militare.  Două simulacre de acte legislative care nu le fac cinste celor ce conduc departamentele, pătându-le emblema dobândită în domeniile mai sus menţionate.

        Este necesar de menţionat faptul că cele două ordonanţe nu puteau să apară în formele actuale decât cu sprijinul acestor cozi de topor. Cei care le-au iniţiat vor trebui să-şi asume, tragedia declanşată pentru victimile făcute, pentru dezordinea apărută, pentru discriminarea şi dezbinarea în rândul foştilor militari, cresterea cheltuielilor,  precum şi răsturnarea scării ierarhice şi valorice în instituţia numită armată.

       Militarii şi opinia publică trebuie să afle scopul real al măsurilor luate cu atâta grabă, fără un studiu de impact, fără simulări sau dezbateri pe această temă.

       Toate acestea au trebuit să se execute într-un termen scurt iar motivaţia o putem găsi şi în comentariul făcut cu ceva vreme în urmă de un înalt oficial american, care a ţinut să precizeze că principalul pericol pentru Romania actuală poate veni de la fosta armată care se păstrase unită în această perioadă de după schimbarea regimului.

Ca urmare s-a impus spargerea acestei unităţi prin dezbinare. Măsura fiind  urgentă, s-a ales un motiv pueril, ca deobicei şi anume introducerea principiului contributivităţii şi la foştii militari, cu toată nelegimitatea lui. Scopul declarat  fiind chipurile scăderea   cheltuielilor pentru pensii, care în cele din urmă s-a dovedit a fi mincinos aşa cum s-a dovedit întrucât acestea au crescut cu o treime. Pentru spargerea unităţii şi apriţia dezbinării, au inventat o metodă de calcul cu elemente false, legiferată printr-o ordonanţă. S-au balansat sume din pensia unor foşti militari către alţii. S-a ales chiar şi direcţia, stabilindu-se să se ia de la cei care s-au pensionat mai recent în favoarea celor care au ieşit la pensie acum 25 de ani şi mai bine. Această alegere are şi un caracter  pervers prin eventuala dispariţie din evidenţa caselor de pensii într-o perioadă relativ scurtă, a membrilor celei de-a doua categorii de pensionari militari ca urmare a pierdilor pe cale naturala cum le-a denumit Premierul Boc, . Astfel s-a confecţionat în grabă fără un studiu de impact, ordonanţa nr. 735/ 2010 care a picat, fiind găsită neconstituţională, ca tot ce se plămădeşte în pripă. A urmat OUG 1/2011 care are aceleaşi fisuri întrucât nu s-a cunoscut şi nu s-a ţinut seama de unele particularităţi pe care sistemul militarizat le are în raport de sistemul civil, din care cauză a ieşit un surogat de ordonanţă, astfel:

-  Nu s-a aplicat corect sensul revizuirii în cadrul administrativ ce prevedea revederea, completarea ori corectarea unei presupuse greşeli efectuate într-o lucrare, text. În toate cazurile revizuirea acţionează asupra unei lucrări deja existente. Ea nu poate corecta o lucrare în curs să se nască aşa cum de fapt s-a procedat de OuG 1/2011 unde revizuirea dă naştere lucrării. Revizuirea putea avea loc asupra fostei decizii născută după legea 164, corectând o presupusă greşeală de calcul, nu să schimbe un calcul născut printr-o lege anterioară. În domeniul juridic, revizuirea survine în urma apariţiei unei probe care impune schimbarea hotărârii. În cazul pensiilor militare principiul contributivităţii nu probează reţinerea de sume şi inexistenta unui act normativ de reglementare a acesteia.

-  Nu s-a ţinut seama că militarul pensionat nu a avut statut de salariat, diferenţiere fundamentală faţă de civili. Nu putem vorbi la acest nivel de necunoaştere, ci mai degrabă de o rea intenţie pentru care vor trebui să răspundă cândva cei care au girat apariţia ordonanţelor.

      S-au făcut asimilări de drepturi băneşti care au condus la calcule false. Militarul a fost retribuit cu soldă şi derivatele din ea, pentru misiunile executate în funcţie de politica de apărare şi înarmare a statului, solda nefiind legată de timp sau de producţie.

-  Nu s-a ţinut seama de faptul că militarului i s-a interzis prin lege să obţină venituri de natură salarială, timpul său de muncă zilnic fiind de 24 ore. Venituri salariale realizează numai cei care sunt plătiţi în salariu şi alte drepturi de natură salarială, salariul fiind calculat în funcţie de producţia realizată şi beneficiul obţinut , ore şi zile de serviciu efectuat.

-       S-au asimilat greşit soldele tarifare şi derivatele din ele cu veniturile de natură salarială, acestea având  naturi, construcţii şi evoluţii diferite, precum au merele şi perele care nu pot fi asimilate.

-       S-a introdus un principiu al contributivităţii care nu a funcţionat în armată la data semnări Jurământului militar  şi nici pe întreaga perioadă a serviciului militar. Principiul nu a fost introdus, pentru că el nu poate funcţiona . Exemplu:  20 de mii de militari în prezent în activitate, prin contribuţia lor la un fond de pensii, nu pot asigura cu acest fond, pensiile a 200 de mii de actuali pensionari militari.

-       S-a inventat un stagiu total de cotizare şi la militari fără a exista un act normativ să legifereze procentual participarea cu o cotizaţie, precum şi suma cotizată, cum de fapt a existat pentru salariaţii civili, unde poate fi probat juridic. Dacă la militari nu se poate proba juridic cotizaţia, ne punem întrebarea cum poate să existe juridic un stagiu de cotizare?

-       S-a inventat un stagiu minim de cotizare de 20 ani stabilit în mod cu totul aleatoriu, care a fost introdus în formula de calcul a pensiei pentru toţi pensionarii militari, fără a ţine seama că aceştia au ieşit la pensie după legislaţii diferite, unde au fost prevăzut vârste şi stagii diferite de vechime pentru ieşirea la pensie cu vechimea completă. Stabilirea unui singur stagiu minim de cotizare şi nu stagii diferite în functie de legislaţia existentă la data ieşirii la pensie, a produs discriminări. Exemplu: Două cadre militare la care unuia legislaţia i-a permis să activeze în armată 40 de ani iar, celuilalt i-a permis numai 33 de ani independent de voinţa sa ca urmare a aplicării legii 80/1995, şi cărora legislaţiile le-au stabilit stagii diferite de ieşire la pensie cu pensia completă, punctajul mediu anual calculat după acest element stabilit aleatoriu, conduce la rezultate discriminatorii. Asfel dacă acceptăm ca punctajul anual să fie 1 pentru fiecare an de activitate la amândoi, rezultatul punctajului mediu anual este diferit. La primul punctajul este 2 (40:20) iar la celălalt va fi 1,65 (33:20) . Este clar că  suntem în faţa unei greşeli. Chiar dacă au ieşit la pensie cu vechimi diferite stabilite pentru o pensie completă, punctajul mediu anual trebuia să fie egal pentru ambele vechimi stabilite de legi diferite deşi una era mai mare decât cealaltă. Cei care au iesit la pensie cu o vechime mai mică pentru o pensie completă nu au nici o vină. Ei s-au conformat legii ca şi primii, corora legea le-a permis să activeze pânâ la 60 de ani. Pentru anii de activitate în plus faţă de limita stabilită de lege pentru o pensie completă,  ambelor cadre militare,  ordonanţa putea să le stabilească o creştere pentru fiecare an ce depăşea limita. Altfel calculul făcut de ordonanţă a condus la discriminări.

-S-au împărţit soldele tarifare şi derivatele din ea la salariul mediu pe economie pentru a se afla punctul de pensie lunar. Calculul este greşit întrucât două categorii de drepturi băneşti de naturi diferite, construcţii, scopuri şi evoluţii diferite nu se pot împărţii, aşa cum merele la pere nu se pot împărţi. De aceea valoarea punctului de pensie lunar este diferită când se calculează pentru doi comandanţi de plutoane locotenenţi cu aceeaşi vechime, care au executat aceeaşi misiune de instruire a unui pluton pentru luptă, fiecare în parte în ani diferiţi. Exemplu: celui care a activat în anul 1952 punctul de pensie lunar astfel calculat este 1.64 (662 soldă tarifară:403 salariu mediu pe economia naţională) iar celuilalt din anul 1975 punctul iese 1.08 (1969:1813). Acest rezultat a fost posibil întrucât soldele şi salariile au avut evoluţii diferite. Soldele au evoluat în funcţie de politica de apărare şi înarmare a statului Român iar salariul în functie de producţie şi rezultate economice. Cu ce este vinovat locotenentul din anul 1975 pentru a fi sancţionat în momentul ieşirii la pensie că salariul mediu pe economie a evoluat în acest an la 1813 lei şi că statul l-a remunerat cu o soldă tarifară în raport de politica de apărare şi înarmare, cu 1969 lei. El a executat aceeaşi misiune ca şi locotenentul din 1952 numai că acesta obţine un punctaj lunar mult mai mare, punctaj ce a condus la o creştere nejustificată a pensiei. Se impune întrebarea: care este rolul salariului mediu pe economia naţională în evaluarea misiunilor executate de cei doi locotenenţi?

     Cu asemenea calcule aberante s-a ajuns la cheltuieli nejustificate care au condus la majorarea fondului de pensii militare cu o treime şi la grave inechităţi.

-S-a produs un dezechilibru major între diferitele categorii de cadre militare şi răsturnarea scării ierarhice si valorice care a existat de-a cursul istoriei şi care trebuiau să se păstreze şi la pensie. Astfel au apărut pensii calculate subofiţerilor mai mari decât a coloneilor, pensii calculate maiorilor mai mari decât a generalilor, chiar pensii de maiştri şi subofiţeri mai mari decât a generalilor şi multe alte exemple care răstoarnă această scară ierarhică.  

       Fosta armată de până în 1990 a participat activ cu efective de cadre şi militari în termen la diferite activităţi  economice din industrie şi agricultură.       Selecţia acestor cadre care participau la activităţile amintite mai sus, era de regulă stabilită de interesul permanent al asigurărilor de luptă a unităţilor.Se asigura operativitatea unităţilor cu cadrele de bază după care se asigurau detaşările în economie şi agricultură cu alt corp de cadre care de regulă nu cocheta cu instrucţia şi aceptau uşor detaşările. Spre surprinderea toturor chiar şi a acestora,OuG 1/2011 i-a avantajat  mult pe cei din această categorie. Aceştia beneficiau de toate drepturile militare,solda tarifară, hrană, echipament, dar mai beneficiau şi de prime şi premii lunare, trimestriale, semestriale, anuale, plătite de inteprinderile industriale, miniere sau agricole la care erau detaşaţi împreună cu efectivele de militari în termen. Aceste prime şi premii se achitau din venituri extrabugetare  în procent de până la 25% din total venituri realizate, restul de 75% mergeau la buget. În OuG 1/2011 anexa 3 art.8 nu se face referire la aceste sume extrabugetare, pentru care nu s-au calculat nici impozite, totuşi ,ele sunt colectate împreună cu celelalte prime si premii bugetare de natură salarială precum şi cu soldele tarifare, la calcularea punctelor de pensii lunare. Astfel un cadru militar care în urma evaluărilor avea un randament mai scăzut în procesul de instruire, putea obţine sume considerabile din premii şi prime extrabugetare. Acelaş aspect întâlnim la cadrele din unităţile de profil de pe lângă Combinatele siderurgice,explotari miniere, unităţile specializate de căi ferate şi geniu care executau lucrări şi realizau venituri extrabugetare. Ordonanţa astfel concepută îi favorizează pe acestia şi le ridică pensiile cu mult faţă de colegii lor, care au fost evaluaţi şi selectaţi pentru instruire. Este nedrept ce li se întâmplă acestei categorii de militari care au stat zi şi noapte în cazărmi să asigure operativitatea unităţilor de luptă.Toate aceste anomali s-au produs din lipsa unui studiu de impact, a unor simulări, dezbateri  care ar fi scos în evidenţă aspectele discriminatorii. De aceea s-a şi procedat astfel pentru a ascunde adevăratul, scopul fiind dezbinarea şi spargerea unităţii fostei armate.

      Întotdeauna pentru unii adevărul a fost crud dar el trebuie să fie spus fiindcă numai aşa pot fi inlaturate nedreptăţile.

       Istoria pentru unii poate fi incomodă dacă este scoasă  de la naftalină, dar nu v-a ajuta cu nimic generaţiile viitoare dacă  nu este scoasă la lumină.

     De aceea PROTESTEZ împotriva apariţiei OuG nr1/2011 care încalcă cele mai elementare principii , norme şi reguli în domeniul militar.

    Domnilor Guvernanţi şi Parlamentari în urma lecturării acestui protest, dacă mai există voinţă în viaţa politică de a sfărma nedreptatea, cereţi de urgenţă o comisie parlamentară pentru asigurarea unui cadru de dezbateri pe această temă a drepturilor militare, domeniu atât de puţin cunoscut şi explorat, din care să facă parte şi pensionarii militari de specialitate, comisie care să analizeze revenirea la o lege a pensiilor militare, lege care să poată asigura demnitatea, unitatea, respectarea unei scări  ierarhice şi valorice pentru trecutul, prezentul şi viitorul armatei României.

              

Cu respectul cuvenit,

Col.(r) Nour Constantin

E-mail: costica.nour@yahoo.com

­­­­